Infatisarea business este o chestiune care ma preocupa si intriga de ceva vreme. Este un sablon atat de frecvent intalnit, de plictisitor si uniform, care ma provoaca sa ma intreb daca chiar este o norma obligatorie aceea de a deveni robotei trasi la xerox, atunci cand activitatea noastra are legatura cu mediul corporate.

La Iasi Business Days, am rezonat cu Tedy Necula, care, in cadrul conferintei din prima zi a evenimentului, a spus un adevar plin de curaj in fata a peste 700 de persoane – „Cand intalnesc un om, imi place sa cred ca imi da voie sa il vad. De cele mai multe ori, insa, ma intalnesc cu soldatei in armura”.

Am fost un soldatel in armura si probabil ca sunt inca. Un timp, mandra de statutul de consultant in comunicare, am inteles sa il transmit in exterior devenind cat mai sobra posibil, respectand linii sablon in tot ceea ce era legat de aspectul meu – haine, tunsoare, accesorii etc. Am norocul sa fiu inconjurata de cateva dragi colaboratoare care, cu sinceritatea data de o relatie profesionala construita in multi ani de lucru armonios impreuna, m-au intrebat de cateva ori ce este cu mine, unde am disparut. Nu ma mai recunosteau iar eu eram foarte incantata sa aud acest lucru, multumita ca obiectivul meu a fost atins – aveam o imagine business!

Pana cand mi-am dat seama ca nu ma mai vad, ca nu ma mai exprim pe mine, ci pe o „fata de la PR” care se pierde in multime.

Intr-o discutie pe care am avut-o cu una dintre doamnele pe care le apreciez din piata de training, un mentor si un model pentru mine, imi marturisea decizia ei de a purta culoare si accesorii neasteptate fata de cele „politically correct”. Am inhalat cu bucurie o gura de aer proaspat cand am vazut-o si am auzit-o. Probabil ca la fel li se intampla si celorlalti parteneri de discutie pe care ii intalneste in activitatea sa.

Desigur ca pentru a transmite un mesaj coerent este intelept sa ne incadram in anumite limite conforme cu activitatea noastra atunci cand alegem sa ne exprimam personalitatea. Cred ca este posibil sa facem acest lucru fara sa ne aliniem cuminti in sabloane prafuite si lipsite de creativitate si am, din fericire, destule modele in jur care imi servesc drept inspiratie si exemplu ca se poate.