Despre intrebari care nasc valoare

Cand parte din meseria ta este sa il iscodesti cu grija si curiozitate pe celalalt, pentru a ajunge la esenta lui, relevanta pentru ceilalti, ti se pare ca este ceva firesc, care poate fi facut si de altii cu usurinta. Gresit. De cativa ani, una dintre temele mele de observatie este legata de intrebari, instrument de lucru al uneia dintre cele mai in voga meserii ale momentului, coachingul. Nu oricine pune intrebari care nasc valoare. Ba majoritatea oamenilor pun intrebari care ne irita, provoaca sau duc la conversatii banale, respectiv pierdere de timp. Atunci cand o fac.

Am facut in ultima vreme un exercitiu. Am fost atenta, in conversatii, la intrebarile pe care le pune celalalt. Poate ati observat si daca nu, va invit sa fiti atenti la acest aspect: adesea, oamenii vorbesc fara a pune intrebari. In cateva situatii, special, nu am pus nici eu, sa vad ce se intampla, cat de vie este discutia, cat de mult participa fiecare la ce are de spus celalalt. Ce crezi ca s-a intamplat?

Ce da valoare unui om de media bun? Cum scrie? Ce relatii are, sursele pe care le poate accesa? Ce si cum intreaba, poate? Colaboram in calitate de consultant PR cu un program de MBA din Romania, pentru care realizam interviuri cu absolventii sai, pentru aparitii in presa. Unul dintre acestia mi-a dat un feedback superb, in care imi spunea ca, prin intrebarile mele, i-am luat interviul pe care a visat sa il acorde. Au mai venit si altele, imi amintesc de unul de la Alexandru Tomescu, luat in vremea in care eram redactor-sef “externalizat” pentu o revista de afaceri si life-style. Ce intrebari care nu s-au pus ii poti adresa lui Alexandru Tomescu, ce poti descoperi nou dupa sutele de interviuri pe care le-a acordat? Am gasit si a remarcat.

Eram in „finala” unui proiect, ce avea sa imi ofere o experienta extrem de interesanta, bazata de realizarea unor testimoniale video. Luam zeci de interviuri si aveam provocarea ca, doar in cateva minute, persoana din fata mea sa imi raspunda zambitoare, relaxata si naturala. A fost suficienta o intrebare dintr-o mie neinspirata din partea mea, pentru a rata cooptarea mea in proiectul respectiv.

Sa va povestesc despre cat de placuta s-a facut persoana pe care abia o cunoscusem, intr-un context profesional, care m-a bombardat din secunda doi cu intrebari intr-un ritm pe care l-am perceput ca fiind foarte agresiv, abia lasandu-mi loc sa raspund: „Si, esti din Bucuresti?”, „Asta e culoarea ta naturala de par?”, „Si ce rol ai tu in acest proiect?” etc.

Acestea sunt doar cateva dintre momentele din ultimii ani care m-au condus la a onora o abilitate pe care o ignorasem cu desavarsire, aceea de a pune intrebari. O intrebare bine tintita are puterea de a schimba cursul unei vieti, dar nu am sa intru pe terenul coachingului, insa ii invit pe prietenii coachi sa completeze, cu experienta lor, in comentariile din baza acestui articol. Atat doar iti propun ca azi, la birou, in discutiile cu prietenii, cu familia, in dialogul tau interior sa fii atent/-a la intrebarile pe care le adresezi dar si la cele pe care le primesti. Vezi in ce directii conduce fiecare cursul ulterior al gandurilor, al faptelor, al discutiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *